24 iunie - Ziua internațională a Iei, sărbătorită de Sânziene
Anul acesta este al zecelea în care, la inițiativa comunității virtuale La Blouse Roumaine, pe 24 iunie se sărbătorește Ziua Iei Românești. Deși este promovată şi la nivel internațional, ia este un brand de țară neoficial. Aceasta nu a fost încă inclusă în patrimoniul UNESCO. Institutul de Etnografie și Folclor a adunat într-un album, cu ajutorul mai multor specialiști, mii de cămăși populare din peste 800 de sate. Acest album face parte dintr-un demers mai amplu, în speranța că IA va fi inclusă în curând în patrimoniul mondial. În 29 martie 2021, România, împreună cu Republica Moldova, au depus dosarul multinațional „Arta cămășii cu altiță - element de identitate culturală în România și Republica Moldova” pentru înscrierea elementului în Lista reprezentativă a elementelor de patrimoniu cultural imaterial a umanității UNESCO, dosarul de nominalizare urmând a fi evaluat în cadrul celei de-a XVII-a sesiuni a Comitetului Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial din noiembrie/decembrie 2022.
Ii din patrimoniul Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni
Cămașa românească în cultura vizuală
Ia, cămaşa populară femeiască este celebrată anual pe șase continente și în peste cincizeci de ţări. Cea mai veche și mai autentică reprezentare a costumului popular se poate vedea în Cronica pictată de la Viena, din 1330, cele 147 de ilustrații ale documentului fiind o sursă pentru istoria culturală din secolul al XIV-lea. După Marea Unire din 1918, ia a fost promovată ca un simbol de unitate a românilor.
Ia în arta românească
Ia a fost redată sub diferite forme pe pânzele mai multor pictori români. Registrul rural și tema cămășii românești sunt prezente în lucrările pictorilor români din a doua jumătate a secolului XIX și până la sfârșitul perioadei interbelice. Nicolae Grigorescu, pictorul a cărui artă s-a construit în jurul oamenilor simpli şi a vieţii de la sat, a acordat un loc privilegiat iei în pânzele sale. Frumoasele fete şi femei reprezentate cu măiestrie de marele maestru, poartă cu mândrie cămașa populară românească în picturi ce emană privitorului frumuseţe, viaţă şi naturaleţe. Un astfel de tablou semnat de Grigorescu este Țăranca din Muscel. Grigorescu este pictorul vieţii satului, cel care caută, găseşte şi imortalizează doar ceea ce contează cu adevărat: omul în simplitatea lui, viaţa aşa cum e ea şi frumuseţea în stare pură.
Dar mulţi alţi pictori au pus ia în centrul unor compoziţii picturale cu subiect istoric sau rural. Constantin Daniel Rosenthal şi Theodor Aman au făcut din ia românească simbolul României revoluţionare de la 1848, respectiv a Unirii principatelor din 1859.
 |
Pentru portretul alegoric România revoluţionară, realizat la Paris în 1850, Rosenthal a avut-o ca model pe Maria Rosetti, englezoaica ajunsă prima ziaristă din România, soţie a lui C.A. Rosetti. |
Bluza românească apare şi în reprezentarea alegorică a identităţii naţionale imaginate de Gheorghe Tăttărescu. Tematica rurală evidenţiază reprezentarea iei și în operele lui Nicolae Vermont, Nicolae Tonitza, Ştefan Dimitrescu, Camil Ressu, Francisc Şirato, Dumitru Ghiață sau Ion Theodorescu-Sion. Cămașa tradițională a fost purtată cu mândrie de reginele României, Elisabeta și Maria și de o mare parte a aristocrației feminine a acelor timpuri. Ia a fost purtată și de Smaranda Brăescu, aviatoare și prima femeie parașutist, care înregistra un record mondial la parașutism, devenind campion european în urmă cu exact nouăzeci de ani.
Ia în cultura universală
Aşa cum bine ştim, cel care a făcut ia cunoscută în toată lumea prin opera sa a fost Henri Matisse. În aprilie 1940, cel mai important colorist al secolului al XX-lea, precursor al mişcării foviste, finaliza tabloul La Blouse Roumaine, care avea să devină simbolul unei mişcări artistice universale. Pictorul a început lucrarea la Paris şi avea să o termine la Nisa, 6 luni mai târziu. Evoluţia lucrării în acest interval a fost surprinsă de către pictor în 11 fotografii-document, expuse împreună cu lucrarea originală în cadrul vernisajului de la Paris. Se pare că Matisse avea o intreagă colecţie de cămăși tradiţionale pe care le primise cadou de la pictorul ieşean Theodor Pallady, cu care a fost bun prieten. Dar faimosul tablou i-a fost inspirat lui Matisse şi de prietenele sale românce aflate atunci la Paris, este vorba despre Elvira Popescu, Elena Văcărescu, Anna de Noailles şi Martha Bibescu. În arta universală există însă şi lucrări mai puţin cunoscute, în care apare ia. Să nu uităm lucrarea lui Auguste Renoir, La jeune femme roumaine, pictată în 1914, sau de lucrările unor pictori precum americanul Frederick Arthur Bridgman sau polonezul Franciszek Teodor Ejsmond.
În ultimii ani, ia a fost o sursă de inspiraţie pentru mai mulţi creatori de modă care au vrut să o readucă în actualitate ori să o reinventeze. Inspirat de tablourile lui Matisse, Yves Saint Laurent a urcat IA pe podium, în colecţia din 1981. Creaţia a făcut înconjurul lumii şi a rămas o piesa iconică a mărcii Yves Saint Laurent. Oscar de la Renta a introdus-o şi el în colecţia haute-couture din 2000. Jean Paul Gaultier a adus un omagiu cămășii tradiţionale româneşti în prezentările lui de modă din 2006. Carolina Herrera şi Isabel Marant au reinterpretat şi ele cămașa tradițională din ţara noastră în colecţii din 2013. Iar acestea sunt doar câteva nume. De asemenea, se pare ca ia este foarte apreciată de multe actriţe şi cântăreţe din SUA sau Marea Britanie, precum Emma Stone, Jennifer Garner, Kate Moss, Halle Berry, Katie Holmes, Anne Hathaway, Rita Wilson sau Adele.
 |
 |
|
În trecut şi în prezent, în pictură, cinematografie și modă, IA a fost şi este actuală, câștigând un statut de simbol cultural universal.
Autor: muzeograf Cosmina Marcela OLTEAN