Sus, pe o colină, la circa 1 km de centrul comunei, se găsesc ruinele Bisericii medievale, numită local Biserica Ciuntită (Csonkatorony) sau Turnul schilod, distrusă în mare parte de tătari, dar și de secolele ce au trecut peste ea.

Istoria locală păstrează amintirea unei biserici de lemn, din vremuri străvechi, pe locul căreia se construia apoi, în secolul XV, biserica din care mai regăsim azi aceste ruine. Biserica Ciuntită, un interesant vestigiu arhitectonic al Ciucului de Sus, continuă să dăinuie pe dâmbul din afara satului, învăluită fiind de povești din alte vremuri. Se remarcă, fragmentar, donjonul - turnul principal, de 11 m înălțime, elementul cel mai bine fortificat al edificiului medieval, în decroș pe latura de vest. E principalul obiectiv ce atrage în comună turiști, pasionați de patrimoniu cultural și specialiști din toată țara. Biserica a fost construită în stil gotic, fiind apărată de un zid fortificat, apoi locul a servit ca cimitir mult timp după ce biserica a fost demolată, ca și în prezent.

Monumentul figurează în Repertoriul arheologic național (RAN) și se află în proprietatea privată a Parohiei romano-catolice Tomeşti. Pe terenurile din apropierea monumentului se practică intens agricultura, iar ruinele sunt vulnerabile și în privința unor eventuale acte de vandalism, dacă ar fi să amintim principalele riscuri antropice la care este supus.

Lacul fără fund (Feneketlen-tó), alimentat de un izvor carstic, se găsește în apropierea băilor Sf. Ana, trecând dealul cu ruine și coborând pe drumul din apropiere. Caracteristice lacului sunt apa termală și emanațiile de gaze mofetice. Însă, momentan, lacul se găsește împrejmuit de un gard metalic, încuiat cu lacăt, iar în ce privește băile, găsim indicii ale unui trecut în care turiștii puteau participa la diverse activități recreative și de recuperare. Prezentul reflectă nevoia de revigorare a acestui aspect turistic.

Chiar și așa, în orele petrecute acolo, am putut observa alți câțiva vizitatori dornici de a vedea obiectivele comunei. Despre Tomești rămân cu imaginea unei localități pitorești din Harghita, cu potențial peisagistic, cultural și turistic ridicat, din care pleci cu o “colecție” de imagini și trăiri, dar și cu gândul de a reveni pentru reconectare cu natura și istoria.