În nordul județului Harghita se mai pot găsi încă exemple de arhitectură rurală tradițională. Din păcate, starea lor de conservare este problematică iar perspectivele de restaurare rămân reduse.


Subcetate nr. 76
Toate elementele structurale ale casei sunt originale și nu s-au adus modificări însemnate în tot acest timp. În interior descoperim un plafon de lemn, din grinzi și scânduri, iar podeaua e tot din scânduri late de lemn. Acoperișul e din țiglă de Jimbolia, o țiglă produsă de fabrica ce-și începea activitatea în 1864 – Fabrica de țiglă și cărămidă “Bohn” din Jimbolia, jud.Timiș, care devenea Fabrica “Ceramica” în 1948, la naționalizare.
Capul familiei, Pop P. Ioan, născut în 1908, “a practicat și tâmplăria, realizând mai multe obiecte ce se găsesc în interior, precum blidarul, două mese, scaune, un canapeu (laviță) și scara spre pod”, am aflat de la fiica acestuia, Adam Minerva, stabilită în Craiova. La exterior, se remarcă prezența unor elemente deosebite de traforaj.
În interior se găsesc mai multe obiecte ce se pot încadra după vechime în trei categorii - cu datare similară vechimii casei (o ladă de zestre - cca 1920), datate cca 1940-1950 (piesele textile - 3 păretare, 2 covoare de pat cu o stare de conservare relativ bună și obiecte de dată mai recentă (cca 1960-70 - dulap cu vitrină, ceas de perete).
(Date culese de la Adam Minerva și Teslovan Mircea; date despre Fabrica “Ceramica” - https://stiinta-pentru-toti.blogspot.com/2014/10/fabrica-de-tigle-si-caramizi-bohn-din.html )
Platonești nr. 1
Aproape de drumul național, pe direcția Toplița - Gheorgheni, undeva chiar la trecerea dintre comunele Gălăuțaș și Sărmaș, pe partea dreaptă orice trecător zărește o casă mare, albastră, care reține privirea măcar pentru câteva clipe. Este o casă cu pridvor, la care se remarcă și prezența unor elemente de traforaj, datată cca 1900 și nelocuită din 1988. Era prima casă din satul Platonești și foarte aproape, în vale, curge Mureșul. Imaginea casei ne trimite cu 122 de ani în trecut și ne invită să ne imaginăm cum se trăia atunci în zonă și cum se înlănțuiau zilele pentru locatarii casei. Interiorul e compartimentat în două încăperi de locuit și o cămară. Casa e așezată pe o fundație masivă din piatră, în care a fost amenajată pivnița. Acum construcția prezintă semne vizibile de degradare (lemnul, tencuiala), iar localizarea foarte aproape de șosea poate accelera acest proces, prin participarea mai multor factori. Casa aceasta am găsit-o și într-o piesă înregistrată și publicată pe YouTube, făcând parte dintr-un colaj ce asigură partea vizuală pentru piesa “Lângă o casă părăsită”, interpret Petrică Țăran.
(Date culese parțial de la Cotfas Angelica)