Scriitorul Romulus Cioflec - personalitate covăsneană ce și-a adus contribuția la Unirea Basarabiei cu Țara.
Fără a fi un nume de rezonanță, și-a adus contribuția la realizarea marelui eveniment prin implicarea sa la toate faptele, evenimentele, mai mici sau mai mari, petrecute în Chișinăul anilor de frământare națională și politică 1917-1918. Legat prin fire nevăzute de marii intelectuali transilvăneni, care de-a lungul istoriei au fost luptători pentru credință, tradiții, obiceiuri, Romulus Cioflec se încadrează perfect în traseul acestora în lupta pentru realizarea unității naționale, pentru realizarea unirii tuturor românilor.

Sfatul Țării la ședința legislativului basarabean din 27.11/10.12. 1918, la care s-a votat reforma agrară și unirea necondiționată a Basarabiei cu România (Romulus Cioflec –în dreapta, cu pălărie).

Extrase din cercetările doamnei Luminița Cornea, istoric literar, membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Brașov
În „Statul personal” de la Liceul de Băieți nr. 2 „Mihai Eminescu” din Chișinău, completat de Romulus Cioflec în 28.06. 1924, la rubrica Activitatea extraşcolară se află scris: „Participarea la mişcarea naţională politică şi culturală de la începutul revoluţiei în Basarabia, până la venirea armatei române şi după aceasta”. La rubrica Ce recompense a obţinut: Medalia „Bărbăţie şi Credinţă”, clasa I (Înaltul Decret nr. 3411/15.11.1918), pentru servicii în Basarabia înainte de Unire şi Adresă de mulţumire din partea Ministerului Instrucţiunii Publice (nr. 47.233 din 7.06.1921), „pentru servicii aduse ideii naţionale în Basarabia”.
