Formarea şi activitatea Gărzilor Naţionale în zona Trei Scaune, Ciuc şi Odorhei. Desemnarea delegaţilor şi participarea la Marea Adunare de la Alba Iulia la 1 Decembrie 1918
1918
ANUL DESĂVÂRȘIRII UNITĂȚII NAȚIONALE
În anul 1918 marea conflagrație mondială se apropia de sfârșit. Rând pe rând, sub loviturile militare ale Puterilor Antantei, Puterile Centrale și aliatele lor din Balcani, se văd nevoite să accepte dreptul la autodeterminare al popoarelor supuse, să depună armele și să părăsească teritoriile ocupate.
Unirea Basarabiei cu România
Cu prilejul Congresului ostaşilor moldoveni de la Chişinău, din 25 septembrie/8 octombrie 1917, s-a constituit ca organ legislativ Sfatul Ţării.
Au fost aleşi 44 de deputaţi din rândurile soldaţilor, 36 de deputaţi din partea ţăranilor, 58 de deputaţi fiind aleşi de comisiile comunale şi ale ţinuturilor şi de asociaţiile profesionale. În decembrie 1917 s-a proclamat Republica Democratică Moldovenească a cărei independență a fost votată în unanimitate de deputații Sfatului Țării la 24 ianuarie 1918.
La 27 martie 1918, Sfatul Ţării, care cuprindea reprezentanţi ai tuturor naţionalităţilor, a votat Unirii Basarabiei cu România, Basarabia fiind astfel prima dintre provinciile istorice care s-a unit cu România.

Unirea Bucovinei cu România

Pe 27 octombrie 1918 Adunarea Constituantă a Bucovinei a decis “Unirea Bucovinei cu celelalte țări românești într-un stat național independent”.
A fost ales un Consiliu Național ca organ reprezentativ al Bucovinei, în frunte cu Iancu Flondor. Consiliul Naţional a hotărât convocarea, la 28 Noiembrie 1918, a Congresului General al Bucovinei pentru “stabilirea raportului politic al Bucovinei faţă de Regatul Român”.
Congresul General al Bucovinei, format din reprezentanții aleși ai românilor și ai naționalităților din Bucovina, a hotărât, la 15/28 noiembrie 1918, în unanimitate ,,unirea necondiționată și pe vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare până la Ceremuș, Colacin și Nistru cu regatul României”.
Unirea Transilvaniei cu România
La 31 octombrie 1918, la Budapesta, s-a înființat Consiliul Național Român care și-a început activitatea la Arad, la 2 noiembrie 1918.
La 20 noiembrie 1918 Consiliul Național Român a anunțat convocarea Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia.
La 1 decembrie 1918, a avut loc Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, la care au luat parte 1228 de delegați aleși și o sută de mii de alți români veniți din toate părțile Transilvaniei să-și exprime adeziunea la unire. Delegații au votat Rezoluția Unirii care consfințea unirea Transilvaniei, Maramureșului, Crișanei și Banatului cu România și astfel s-a desăvârșit Marea Unire.

Pregătirea Unirii Transilvaniei cu România
Formarea Consiliilor Naționale și Gărzilor Naționale Locale
Ștefan Cicio-Pop

Amos Frâncu

Gărzile Naționale Române din Comitatele Odorhei, Ciuc Și Trei Scaune
Românii din zona Covasna – Harghita, de azi, în frunte cu preoții, învățătorii și alți lideri locali s-au mobilizat la apelurile Consiliului Național Român și au ales consiliile locale, au organizat gărzi locale și și-au desemnat reprezentații care să ducă hotărărea lor de unire la Marea Adunare Națională.
În fostele comitate Ciuc, Odorhei (județul Harghita) și Trei Scaune (județul Covasna) s-au constituit și au activat consilii și gărzi locale în localitățile: Archita (azi sat în cadrul comunei Vânători, jud. Mureș), Feleag, Gălăuțaș, Jimbor (azi sat în cadrul comunei Homorod, jud. Brașov), Săcel, Subcetate, Toplița, Sărmaş, Bicaz, Vidacut, Arcuș, Albiș (comuna Cernat), Aita Seacă, Bățanii Mari, Brateș, Bicfalău, Beșeneu (Moacșa), Bodoc, Boroșneul Mare, Buzăul-Ardelean, Boroșneul Mic, Belin, Budila, Catalina, Covasna, Chinuș, Chichiș, Dobolii de Jos, Dobolii de Sus, Dalnic, Eresterghin (comuna Moacșa), Ghelința, Hăghig, Ilieni, Lemnia, Mărtineni (comuna Catalina), Ozun, Olteni, Pachia (comuna Brateș), Poian, Petriceni (comuna Sânzieni), Ruseni (Tg. Secuiesc), Sânzieni, Surcea (comuna Zăbala), Teliu, Tinoasa (comuna Lunga), Turia, Țufalău (comuna Boroșneu Mare), Zagon, Zălan (comuna Bodoc) ș.a.
Consiliul Național Român din Reghin, a solicitat, la 20 noiembrie 1918, Consiliului Național Român Central, aprobarea ca cei din satele românești din Comitatul Ciuc să fie încorporați cu organizarea la Comitatul Mureș-Turda, de care erau mai aproape, iar garda civilă din Varviz (Subcetate) să se declare Gardă națională întregindu-se și din localitățile puternice vecine Sărmaș, Bicaz, Corbu, Tulgheș, Bilbor, Voșlobeni, Ghimeș, Livezi, Coșnea.
Studiază documente din arhiva digitală
Membri ai gărzilor naționale



Delegați din comitatele Ciuc, Odorhei și Trei scaune la Marea Adunare Națională






În ziua de 1 Decembrie 1918 la Alba Iulia au fost prezenți, în sala cercului militar din cetate, 1228 de delegați din care 680 aleși în cele 130 de circumscripții electorale ale Transilvaniei, Banatului, Crișanei, Maramureșului și Sătmarului.
Dintre ei, 35 au fost aleși în cercurile electorale din comitatele Ciuc, Odorhei și Trei Scaune. Alături de ei au participat 548 de membri de drept ai Marii Adunări din Alba-Iulia, reprezentanții episcopiilor românești, societăților culturale, institutelor de învățământ superior și școlilor medii, reuniunilor învățătorești, reuniunilor de meseriași și femei, delegații Partidului Social Democrat Român, gărzilor naționale și ai societăților studențești.
Dintre membrii de drept, 13 au fost din zona Ciuc, Odorhei și Trei Scaune - 2 protopopi români (Constantin Dimian, Treiscaune, Dr. Augustin Tătar, Varviz), 6 reprezentați ai unor reuniuni și a unei societăți (Virgil Nistor, preot, Arpătac, Dr. Romul Oltean din Dobârlău, George Popoviciu și Dumitru Antal studenți la Budapesta, George Axente și Alexandru Axente din Arpătac) și 5 reprezentanți ai gărzilor naționale românești (stegar Traian Ludu și soldat George Șandru din Prejmer, Zaharia Maior și Ilie Costea din Vidacutul-Român, Patrichie Murza din Vidacutul-Unguresc).
Adunarea de la Alba Iulia s-a ținut într-o atmosferă de sărbătoare. Pe lângă delegații oficiali peste o sută de mii de oameni s-au adunat în această zi spre a fi de față la mărețul act istoric.